Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor al elitei interbelice și renașterea contemporană ca EkoGroup Vila

În inima unui București ce încă păstrează ecourile unui secol tumultuos, o vilă modestă prin dimensiuni, dar bogată în semnificații, rămâne martoră tăcută a unui capitol politic și cultural ce definește România interbelică. Casa Gheorghe Tătărescu, spațiu în care puterea s-a întâlnit cu cultura și cu memoria, capătă astăzi o viață nouă, lăsând să răsară, printre ziduri și detalii, un dialog discret între trecut și prezent.

Casa Gheorghe Tătărescu: între corespondența puterii și refacerea memoriei ca EkoGroup Vila

În centrul acestei povestiri se află Gheorghe Tătărescu, personalitate politică complexă a României interbelice, a cărui reședință din Strada Polonă nr. 19 a fost mai mult decât un domiciliu: un spațiu al discreției și al proporțiilor bine calibrate, reflectând ethosul elitei vremii. Dincolo de funcția sa oficială — prim-ministru în două mandate — casa a fost scena unui echilibru între viața publică și intimitate, architectural concepută cu sobrietate și rafinament. Azi, această vilă interbelică se reinventează sub numele de EkoGroup Vila, păstrând fără înstrăinare urmele multiplelor sale identități istorice, într-un proces atent de conservare și redeschidere culturală. [EkoGroup Vila](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/) devine astfel un reper care onorează trecutul fără a-l închista, un spațiu care stă sub semnul continuității nu al ruperii.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), figură centrală a Partidului Național Liberal, străbate tumultuosul décor al României interbelice fără a se lăsa absorbit în mit. Absolvent al dreptului la Paris, cu o teză care pleda pentru alegeri reale și o democrație autentică, el va deveni prim-ministru într-o perioadă în care statul român naviga între conflictele interne, tensiunile geopolitice și erodarea treptată a democrației parlamentare. Mandatele sale (1934–1937 și 1939–1940) au fost marcate de aspirații de modernizare, dar și de compromisuri asociate regimului autoritar și al negocierilor de putere cu regele Carol al II-lea.

Nu se poate desprinde însă imaginea unui om al datoriei mai presus de glorie: „Nu-mi recunosc nici un merit deosebit… mi-am făcut datoria”, conchidea el, într-o formulare care parcă reflectă ethosul casei ce-i poartă numele – un spațiu în care autoritatea nu se face spectaculoasă, ci discretă, asumată și funcțională.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii temperate

Reședința din strada Polonă nu se vrea măreția extinsă a puterii politice, ci un sanctuar restrâns al echilibrului. Spre deosebire de palate impozante ale unor contemporani, casa Tătărescu se remarcă prin scara sa relativ modestă și detaliile proporționate cu grijă, un semn distinct al unei culturi politice care refuză ostentația în favoarea unei reprezentări mai aspre, discrete.

Printre detaliile care dau volum și sens se află biroul prim-ministrului, coborât simbolic la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral tratat în spiritul bisericilor moldovenești. O încăpere discretă, în care se legau decizii majore fără a se impune prin măreție volumetrică. Astfel, casa devine o extensie a filozofiei politice a lui Gheorghe Tătărescu: puterea ca instrument a datoriilor, nu ca spectacol indulcit.

Contextul familial adaugă un alt strat semnificativ: Arethia Tătărescu, cunoscută ca „Doamna Gorjului”, dinamizează casa cu pasiunea sa pentru cultură, binefacere și meșteșuguri, cultivând o atmosferă în care vitalitatea artistică se întretaie discret cu viața politică.

Identitatea arhitecturală a unui spațiu interbelic: mediteranean și neoromânesc în dialog – Zaharia, Giurgea, Milița Pătrașcu

Casa Tătărescu reprezintă un pariu remarcabil pentru arhitectura bucureșteană a anilor ’30, situându-se la confluența influențelor mediteraneene și a celor neoromânești. Arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, în colaborarea lor documentată între 1934 și 1937, au conceput o vilă în care proporțiile sobru echilibrate se împletesc cu detalii atent muncite, evitând simetriile rigide.

Fațada clădirii întinde ochiuri modeste, dar cu un echilibru viu, iar elementele decorative precum portalurile și coloanele, cu accente inspirate din stilul moldovenesc, se înscriu logic în compoziția întreagă.

În interior, prezența șemineului realizat de Milița Pătrașcu – eleva lui Brâncuși și confidenta Arethiei Tătărescu – conferă un aer artistic de distincție. Absida care îl încadrează devine un punct focal care a inspirat ulterior și alte creații arhitecturale notabile, precum Vila lui Nae Ionescu.

Materialele finisajelor – parchet de stejar masiv, uși sculptate cu sobrietate, feronerie din alamă patinată – nu exprimă lux ostentativ, ci respect pentru meșteșug și pentru un cod cultural superior, ce transcende epoca.

Arethia Tătărescu: spiritul cultural din umbră

Nu întâmplător, Arethia Tătărescu este înregistrată drept beneficiara oficială a proiectului, rol pe care, în umbră, l-a asumat cu seriozitate. „Doamna Gorjului” nu a fost doar soția unui prim-ministru, ci o condeitoare delicată a identității culturale a familiei și a reședinței. Implicarea ei în binefacere, susținerea artei și legătura strânsă cu personalități precum Milița Pătrașcu reflectă o sensibilitate ce a condiționat atmosferă și limbajul casei.

Arethia Tătărescu a reprezentat, astfel, un veritabil filtru căruia îi datorăm coerența estetică și spiritul interbelic al reședinței. Casa se „citește” nu doar prin arhitectură, ci și prin această prezență feminină ce stă sub semnul rafinamentului discret.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică

După demiterea din 1947 și arestarea ulterioară, destinul politic și privat al lui Gheorghe Tătărescu se află sub semnul prăbușirii. Casa sa rămâne întreruptă din lanțul valoric al elitei interbelice, supusă procesului de dezintegrare simbolică impus de regimul comunist. Naționalizată, compartimentată, utilizată în scopuri administrative sau colective, aceasta pierde sensul său originar.

Deși scăpată de demolări radicale, „vila politicului temperat” suferă o lente degradare, iar finisajele rafinate și relația cu grădina amenajată peisager sunt vitregite. Haus-ul devine un spațiu dezrădăcinat, iar memoria lui Gheorghe Tătărescu – marginalizată și instrumentalizată – încetează să mai fie narată.

Post-1989: derapaje, controverse și tentative de corectare

Odată cu schimbarea regimului, Casa Tătărescu cunoaște o perioadă tensionată: între dorința de recuperare și presiunile pieței imobiliare, vila este subiectul unor intervenții neadecvate ce alterează coerența spațiului. Modificările interioare, unele radicale, împreună cu transformarea temporară în restaurant de lux, contrazic spiritul original și provoacă reacții critice în mediul specializat.

Complicată și controversată, această etapă readuce discuția încotro merge patrimoniul elitei istorice postcomuniste. Casa devine un simbol al ambivalenței societății românești față de trecutul său, un teren de confruntare între vechi și nou.

Această fază tensionată, însă, determină și reapariția atenției asupra proiectului original, încurajând restaurări care, prin revenirea la proporțiile lui Zaharia și Giurgea și la detaliile atent refăcute, pornesc spre valorificarea autentică a patrimoniului.

Arhitecții subliniază astfel diferența fundamentală între casele politicienilor din epocă: modestia spațiului folosit pentru exercitarea puterii, în contrast cu reședințele opulente, este parte integrantă a personalității lui Gheorghe Tătărescu și a unui ethos politic.

EkoGroup Vila: continuitate culturală responsabilă

În prezent, reședința se prezintă sub titulatura de EkoGroup Vila, un nume care nu anulează trecutul, ci îl înscrie în discursul cultural contemporan. Clădirea redevine un spațiu activ, accesibil, unde memoria istorică și arhitecturală sunt păstrate și puse în valoare fără să devină obiect consumabil sau kitsch.

[Accesul la EkoGroup Vila](https://ekogroup-vila.ro/contact/) se face exclusiv prin programare, în cadrul unui circuit controlat ce pune în valoare evenimentele și programul cultural asociat locului.

Astfel, casa — martoră a deciziilor politice, a relațiilor diplomatice și a unei epoci pline de ambivalențe — devine un spațiu viu dedicat reflecției asupra trecutului din care învățăm cum să gestionăm prezentul.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost politician român, de două ori prim-ministru în perioada interbelică și postbelică, membru marcant al Partidului Național Liberal. A jucat un rol complex în politica României, oscilând între modernizare și compromisuri autoritare.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa îi combină elemente mediteraneene cu accente neoromânești, într-un limbaj arhitectural rafinat, proiectat de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, și completat cu detalii artistice semnate de Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost beneficiara oficială a proiectului și un veritabil motor cultural, asigurând coerența estetică și temperând tendința de opulență.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează acum ca un spațiu cultural cunoscut sub numele de EkoGroup Vila, deschis publicului pe bază de acces controlat, cu păstrarea identității istorice și arhitecturale.

Schimbările de rol, încercările de restaurare și toate dialogurile dintre trecut și prezent ne invită să privim Casa Gheorghe Tătărescu drept o arhivă vie a memoriei politice și culturale a Bucureștiului. Explorarea acestui spațiu este un demers de responsabilitate – o experiență care ne îndeamnă să reflectăm la subtilitatea raportului dintre putere și rezervă, la fragilitatea memoriei și la potențialul de regenerare.

Descoperiți povestea densă și adesea paradoxală a Casei Tătărescu, un loc în care istoria României se scrie nu doar în cărți, ci în fiecare colț păstrat și fiecare detaliu restaurat.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.